Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; ctools_context has a deprecated constructor in require_once() (line 127 of /home3/r60861hitp/colegiulferdinand.ro/sites/all/modules/ctools/ctools.module).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; ctools_context_required has a deprecated constructor in require_once() (line 127 of /home3/r60861hitp/colegiulferdinand.ro/sites/all/modules/ctools/ctools.module).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; ctools_context_optional has a deprecated constructor in require_once() (line 127 of /home3/r60861hitp/colegiulferdinand.ro/sites/all/modules/ctools/ctools.module).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; panels_cache_object has a deprecated constructor in require_once() (line 127 of /home3/r60861hitp/colegiulferdinand.ro/sites/all/modules/ctools/ctools.module).

Istoric

În urma demersurilor făcute de Gheorghe Lecca, Prefect de Bacău, Ministerul Cultelor şi Înstrucţiunii publice, anunţă într-o telegramă din noiembrie 1867 înfiinţarea Gimnaziului Clasic (de băieţi) din Bacău.

La 1 Decembrie 1867 s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, după ce fuseseră angajaţi doi profesori, unul pentru partea ştiinţifică şi altul pentru cea literară. Concurenţa era de 2 candidaţi pe loc, la începutul anului şcolar erau 60 de elevi într-o clasă, dar absolveau doar 20. Neavând local propriu, gimnaziul a funcţionat la început în case închiriate.

În 1889 din cei 24 de elevi de clasa a 8-a au absolvit doar 4. În 1890 a început construcţia localului şcolii, cu sală de sport şi bibliotecă, iar in noiembrie 1891 s-a terminat construcţia noului local al gimnaziului clasic din Bacău. În cele 5 clase de gimnaziu erau înscrişi 248 de elevi, din care 66 au rămas repetenţi. La inaugurare a fost invitat şi principele Ferdinand, care însă nu a participat. Biblioteca, în accepţia ei de astăzi, a apărut destul de târziu. În inventarul din 1891 se menţionează existenţa a 171 de volume, dar ele erau mai mult colecţii de regulamente, statistici şi îndrumătoare ale diferitelor ministere şi autorităţi.

 Primele donaţii de carte sunt legate de numele Principelui Ferdinand, care a oferit în 1892 cu prilejul sărbătoririi a 25 de ani de la înfiinţarea Gimnaziului un număr de 46 de volume cu conţinut ştiinţific şi literar. În acest an s-a votat pentru numele de ‚M. Kogălniceanu’, dar ministerul a decis pentru  Gimnaziul Principele Ferdinand’.

 Cu toate greutăţile timpului, seriozitatea şi competenţa profesorilor gimnaziului este recunoscută până la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, care cerea ca uneori profesorii de aici să verifice cunoştinţele unor institutori din alte capitale de judeţ.

Înfiinţarea liceului, în septembrie 1897 se face prin ordinul Ministerului Cultelor şi instrucţiunii Publice, care comunică şi profesorii numiţi la acest liceu.

Gimnaziul clasic din Bacău, care se numea din 1891, Gimnaziul „Principele Ferdinand”, devine prin înfiinţarea clasei a V-a de liceu cu 36 de elevi „Liceul Principele Ferdinand”, denumire transformată, după urcarea pe tron a prinţului moştenitor în „Liceul Ferdinand I”, nume sub care a fost cunoscut oficial până la Reforma Învăţământului din 1948. În 1899 printre pedepse se număra şi carcera, iar portul uniformei şcolare era justificat pentru menţinerea disciplinei şi anularea deosebirilor de stare materială a elevilor.

Directorul Gimnaziului Clasic din acea vreme, Neculai Corivan, care a condus şcoala din februarie 1868, a devenit în septembrie 1897 primul director al Liceului. Acesta va fi întrezărit probabil că unul dintre profesorii acestui liceu, Garabet Ibrăileanu, va deveni o mare personalitate a culturii noastre.

 Academia Română donează în 1903, un număr de 154 de volume, îndeosebi cu conţinut istoric.

În 1905 au absolvit elevii din prima promoţie, urmează cereri de extindere., ca urmare se înfiinţează o secţie de reală cu 8 elevi şi mai multe clase la secţia clasică. La baza studiului stăteau latina şi greaca (câte 6 ore pe săptamână), pentru postul de profesor de latină fiind angajat în 1905 Vasile Pârvan (viitor istoric de renume), care însă nu a predat, pentru că a plecat cu o bursă în Germania. Profesor al liceului a fost şi D.D. Pătrăşcanu, autor de manuale.

În 1906 se primeşte o donaţie de 900 volume şi o trusă de substanţe chimice, iar Gheorghe Sturza, om politic, deputat şi primar al oraşului, dăruieşte în 1908 aproape 1500 de volume.

În 1916 se scoate studiul limbii germane de la liceu, odată cu intrarea în război. În liceu se organizează un spital de campanie. În 1919 se construieşte internatul, cu medie minimă de admitere 8.

În perioada interbelică se amenajează o sală de lectură cu 30 de locuri, existau aici toate colecţiile editorialelor. Este o perioadă de înflorire, cu 3 candidaţi (numai băieţi) pe loc, cu examene de admitere grele, dimineaţa la română, dupa-amiaza la matematică, a doua zi examenul oral.

 În 1940 se introduce secţia de limbi moderne- franceză, germană, italiană, engleză.

Se construiesc cele două aripi supraetajate în 1925-1927, plătite 2 treimi de minister, iar o treime de către liceu. Sunt angajate primele 2 profesoare (la limba franceză).

În 1929 un elev este eliminat pentru o săptămână pentru că jucat table în gradina publică. Pentru elevi plimbarea prin oraş era admisă doar duminica şi de sărbători, intre orele 12-13 şi 15-19.

În 1940 a fost un cutremur, iar în 1943 un incendiu la sala de sport. În timpul războiului a fost amenajat din nou în liceu un spital de campanie. Armata I-a Română închiriază aparatură şi substanţe de la Liceul Ferdinand, care avea dotare din Germania.

În 1947 a avut loc epurarea bibliotecii prin arderea volumelor interzise , iar în 1948 asigurarea bibliotecii şi schimbarea numelui în ‚Şcoala medie de băieţi’, care mai apoi devine liceu mixt.

Ministrul educatiei, Spiru Haret, afirma că odată admişi la liceu, elevii nu trebuie să creadă că şi-au câştigat dreptul de a umple clasa. Nu era cazul cu absolvenţii Liceului nostru. Universitatea din Toulouse şi facultatea de ştiinţe din Cluj au cerut lista absolvenţilor şi adresele lor pentru a le trimite scrisori cu invitaţia de a studia în unităţile lor.

Din septembrie 1953 liceul devine de 10 ani, situaţie care se menţine până în anul 1959 când revine la 11 clase.

În 1967 s-a modificat numele liceului, devenind Liceul ‚George Bacovia’. În 1968 s-a înregistrat primul absolvent cu media 10 absolut. În 1976 s-a adăugat tronsonul sudic.

În anul centenarului, 1997 Ministerul Educaţiei Naţionale a dispus schimbarea denumirii Liceului Teoretic „George Bacovia” în Colegiul Liceal „Ferdinand I”.

...Tradiţia modelează cu tiranie, iar fiorul tulburător al marilor personalităţi care au păşit pe lungile coridoare asemenea elevului Gheorghe D. Vasiliu, cunoscut sub pseudonimul unuia dintre marii poeţi ai secolului, George Bacovia, patronul liceului între 1967 şi 1997 sau asemenea elevului Mircea Cancicov, absolvent în 1902, viitorul mare avocat şi om politic liberal, ministru de finanţe, elevului Alexandru Şafran, viitorul cărturar şi rabin şef al Genevei, elevului Grigore Tabacaru, viitorul mare pedagog şi fondator al revistei Ateneu, elvului Şova Constantin, viitorul general, mare strateg al ultimului război mondial, poate fi un reper care să înflăcăreze inima şi spiritul.

Acest spirit al înaintaşilor dublat de valoarea deosebită a corpului profesoral au făcut ca mulţi dintre foştii elevi ai liceului să devină mari personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, între care amintim: academician. Constantin Arseni, academician Alexandru Piru, academician Solomon Marcus, prof. univ. Ioan Athanasiu, prof. univ. Eduard Apetrei, prof. univ. Constantin Avram, prof. univ. Marcel Agop, prof. univ. Virgil Alexandrescu, prof. univ. Ioan Berilă, prof. univ. Victor Blănuţă şi multe alte nume prestigioase. Se pot evoca de asemenea nume de scriitori ca Eugen Uricaru, Ovidiu Genaru, Viorel Savin, Octavian Voicu etc.,  de actori îndrăgiţi ca Toma Caragiu, Radu Beligan, Diana Lupescu, Sorin Postelnicu, Florin Blănărescu.

An de an, reuşitele la admiterea din învăţământul superior au fost dublate de succesele elevilor la concursurile naţionale şi internaţionale.

În timp ce clepsidra îşi soarbe nisipul, ne gândim că liceul a adunat laolaltă profesori şi elevi atât de diferiţi ca personalitate, dar atât de asemănători în dorinţa lor de înălţare spirituală...